1 Papagali Nimfa

papagali nimfa
Papagalul nimfă (Nymphicus hollandicus ) este originar din Australia. Nymphicus provine din limba greacă şi înseamnă mireasă. De obicei nimfele erau fiicele zeului Zeus care se ocupau cu dansuri, cântece şi jocuri şi rămâneau veşnic tinere. Pe lângă toate acestea nimfele însoţeau zeii şi răspândeau binecuvântare şi fertilitate. Datorită faptului că această pasăre este atât de jucăuşă, cântăreaţă şi fertilă se spune că ea a însoţit nimfele. Se spune că atunci când Odyseus a întâlnit-o prima dată pe nimfa "Calypso", ea avea pe cap o asemenea pasăre, la fel de frumoasă ca şi ea. Holandicus provine de la "Wilem Jansz" care este unul dintre primii care au descoperit aceste păsări. El fiind olandez, numea pe atunci Australia "Noua-Olandă". Abia în 1788 au primit păsările un nume ştiinţific, dat de Gmellin şi anume "Psittacus Novaehollandiae". În 1792 l-a denumit Kerr "Psittacus Hollandicus" iar în 1832 şi-a primit numele final de la Wagler si anume "Nymphicus hollandicus". La mijlocul secolului al 19-lea, când europenii au început să colonizeze Australia, au început să apară şi primele exemplare de nimfe în Europa. Datorită faptului că clima în Australia este foarte schimbatoare, păsările s-au adaptat relativ repede iar după scurt timp au început să se înmulţească în captivitate. În limba engleza i se spune 'cockatiel' ceea ce înseamnă kakadu mic. Ei sunt clasificaţi ca cei mai mici din genul Cacauidaelor (familia cockatoo). Spaţiul ei natural de trai sunt stepele şi savanele Australiei, el fiind pe lângă peruş unul dintre cele mai răspândite păsări ale Australiei. Oamenii de ştiinţă nu au căzut de acord mult timp dacă nimfele fac parte din familia papagalilor sau cea a kakadu. Între timp este clar că fac parte din familia de kakadu.
[modifică] Caracteristici
Au o lungime de 40 cm, iar durata de viaţă este de 14-20 ani dar pot trece şi peste 25. Au între 90 – 110 g greutate. Sunt unii dintre cei mai rapizi zburători ale Australiei, australienii numindu-i şi “Quarrian”.

Nimfele trăiesc de obicei ca perechi, rareori ca mici grupuri, dar s-au văzut şi stoluri de câteva sute.[necesită citare]

Nimfele sunt păsări foarte paşnice care pot fi ţinute împreună cu alte păsări paşnice cum ar fi peruşii. Nimfele pot vedea până la 100 de cadre pe secundă pe când ochiul omenesc numai 16. Nimfele îşi iau timp cam două ore pe zi pentru a-şi aranja şi curăţa penajul (îşi trage fiecare pană în parte prin cioc). Datorită faptului că sunt păsări care trăiesc în stoluri ei îşi desfăşoară toate activităţile zilnice împreună, adică se orientează după celelalte păsări din stol; se spală împreună, manâncă împreună etc. În grădinile zoologice în care se găsesc aceste păsări, sunt puse peste tot oglinzi pentru a simula spaţiul lor natural de trai, şi anume stolul.

[modifică] Determinarea sexului
Masculul este în mare parte gri iar capul este galben cu două cercuri roşii pe obraji, diferenţa faţă de femelă este că acest punct sau cerc roşiatic este mult mai intens la mascul Femela este în mare parte galbenă cu unele urme de gri. Cea mai bună metodă de a deosebi un mascul de femelă este coada; coada la femelă este mai colorată cu forme tărcate pe ea.

[modifică] Hrănirea
Hrana nimfelor se găseşte în mare parte pe jos, ea fiind compusă din seminţe de iarbă, seminţe de pomi, fructe etc. Hrana de bază: mei, seminţe de floarea soarelui (albe sau tărcate), seminţe de cânepă, seminţe de iarbă, seminţe de castraveţi, seminţe de dovleac, seminţe de lubeniţă, seminţe de spanac, seminţe din diferite buruieni, seminţe de ridichi, pe lângă hrana de bază formată din diferite seminţe, nimfelor le trebuie vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe şi legume.

Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe şiulete, cozi de ardei cu seminţe, cartofi, orez, seminţe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vişine, prune, ardei, sfeclă roşie, castraveţi, mazăre.

[modifică] Spaţiul de trai; colivia
Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o olicie ar trebui sa fie de cel putin 110x100x70 cm. Nimfele nu sunt chiar aşa de sensibile, deci pot fi lăsate chiar şi iarna din când în când în volierele externe.

[modifică] Reproducerea
Nimfele nu au o vreme anume în an în care se înmulţesc şi datorită faptului că se pot acomoda foarte uşor la orice mediu le este şi foarte usor sa se reproducă în captivitate; de aceea au şi fost foarte repede apreciate ca şi animale de companie. Special la nimfe este că masculul şi femela clocesc ouăle cu schimbul, ceea ce este foarte deosebit la papagali. Nimfele sunt mature şi pregătite de reproducere la vârsta de 9 luni dar nu este indicat să le lăsaţi să clocească până la vârsta de 1 an. Unele nimfe preferă să nu fie nimic în cuib şi în acest caz ele curăţă cuibul.

Nimfele fac între 5-7 ouă pe care le depun la interval de câte 2 zile. Ele vor începe să clocească după al doilea ou iar durata de clocire va fi de 18-21 de zile. Puii vor sta 5 săptămâni în cuib iar după 3 săptămâni după ce au părăsit cuibul vor mânca singuri şi vor deveni independenţi.

Puii ajung la penajul şi culorile finale dupa aproximativ 9 luni.

[modifică] Informaţii generale
Toate păsările au aceeaşi necesitate de bază de a avea un partener. Multe părţi din comportamentul lor natural îl menţin păsările datorită partenerilor lor. Unele păsări tind să înlocuiască partenerul cu omul, dar în mare parte nu reuşesc şi repede devin bolnave psihic şi încep cu acte autodistrugătoare.

Papagalii nu mănâncă numai mei; nimfele, ca şi toate celelalte specii de păsări au nevoie de un meniu mai diversificat de hrană.